Avatarul unui preşedinte

Simţind că a întins coarda prea mult, Traian Băsescu (de capul lui sau sfătuit de cineva înţelept) a declinat "oferta" academicienilor de a deveni membru de onoare pentru că şi-a pus semnătura de primar general al Capitalei pe o hârtie.
Laudabil gestul, dar nu pot trece cu vederea lentoarea cu care a reacţionat Băsescu. Cu alt prilej s-a dovedit mai iute, mai Speedy Gonzales. Amintiţi-a doar cu câtă rapiditate i-a tras arabului un cap în gură, după spusele sale, sau i-a şutit telefonul ţigăncii împuţite, sau cum l-a "împins" pe copilul de la Ploieşti. Acela este adevăratul Traian Băsescu. Cel de azi este un avatar 3D.
Lentoarea cu care a acţionat Băsescu se trage cumva de la lipsa tiroidei, sau pur şi simplu animalul din el, animalul politic, a simţit că nu este momentul propice să atace, amânând pentru altădată saltul decisiv?
Mai degrabă cred că Traian Băsescu nu s-a aşteptat la o aşa reacţie dură din partea societăţii civile. Şi mai cred că în mijlocul academicienilor s-a reactivat puternicul curent anti-Băsescu şi asta a cântărit enorm.
Este rândul lui Ion Iliescu să facă acelaşi gest, urmat de alţi domni-tovarăşi pripăşiţi conjunctural în Academie. Pe Ion Iliescu nu-l lasă trecutul, mai apropiat sau mai îndepărtat, să fie membru de onoare al Academiei Omenilor de Stiinţă. Prezenţa lui Ion Iliescu acolo unde a fost şi Corneliu Coposu, omul care-i băga sula în coaste, obligându-l să se conformeze regulilor democraţiei autentice, este o ruşine fără margini. "Brend"-ul Ion Iliescu este valabil doar în interiorul PSD. Nici un centimetru în afară.

În apărarea lui Traian Băsescu

N-am putut pricepe niciodată cum pot sta alături, fără să se jeneze, fără să se simtă stingheriţi, oameni de ştiinţă în faţa cărora să scoţi pălăria, să te faci preş, şi lepre, farisei, impostori. Odată cu primirea (şi) a lui Traian Băsescu în Academia Oamenilor de Ştiinţă, doar pentru că pe vremea când era Primar General al Capitalei a semnat o hârtie prin care Academia se mută într-un imobil, acest reper al intelighenţiei româneşti este la un pas să se transforme într-un fel de codrul în care se ascund lotri.
Să-l vezi pe (academicianul)Traian Băsescu alături de iluştri oameni de ştiinţă care ar face cinste oricărei instituţii similare din lume, este o glumă de prost gust, la care doar Băsescu şi familia lui poate râde.
Înţeleg că atribuirea titlului de membru de onoare s-a făcut prin vot. Cu atât mai grav. Dacă ar fi fost o decizie a Senatului, aş fi zis că sunt acolo nişte zaharisiiţi, aiuriţi de cifre şi calcule. Acceptarea lui prin vot deschis, arată că cel puţin jumătate plus unu dintre academicieni nu au coloană vertebrală, sunt limax-uri.
N-as fi avut ce comenta dacă Traian Băsescu şi-ar fi adus în vreun fel contribuţia la potenţarea ştiinţei româneşti, dacă ar fi avut măcar un doctorat, un referat, o lucrare ştiinţifică... Chiar el recunoştea că citeşte de 5 ani aceeaşi carte. Când eşti preşedintele unei ţări în care profesorii, cercetătorii, oamenii de ştiinţă fac grevă, este imoral să fii membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă.
Traian Băsescu poate cel mult să fie membru cu drepturi depline al Academiei de Făcut de Râs. Acolo cu singuranţă şi-ar găsi locul în Senat. Ar putea fi chiar preşedinte pe viaţă.
Când văd, totuşi, cine populează astăzi Academia, cu voia dumneavoastră ultimul pe listă Ion Iliescu, nu pot să zic decât: aşa vă trebuie!
Să fim bine înţeleşi. Postarea de faţă se vrea a fi una în apărarea lui Traian Băsescu, pentru că el nu are nicio vină în toată această tărpşenie. Nu cred că a ajuns până acolo încât să tragă sfori, el sau interpuşi, să fie primit. Să fie primit! Au zis alţii, cum spuneam, mai slugarnici, mai fără coloană vertebrală. Mai mult, Băsescu ar putea specula momentul. I s-a ofertit chiar prilejul să intre în istorie printr-un gest imperial, că tot se numeşte Traian, să refuze cu detaşare. Domnilor, vă mulţumesc, dar sunt alţii mai vretnici de a îmbrăca roba academică. Băsescu este la un pas de Istorie. Îl va face?

Cu PD-Laţul la gât

Pedeliştii, udemeriştii şi anexele lor independenţii şi-au băgat gâtul în laţ când au pornit intifada împotriva lui Mircea Geoană. Împinşi cu cârja de la spate de Traian Băsescu, senatorii s-au aruncat ca nişte lupi hămesiţi la postul de preşedinte al Senatului.
Pedeliştii şi udemeriştii, cu toţii urmaşii lui Traian... Traian Băsescu, au stat cuminţi în banca lor până în momentul în care au încropit de o majoritate conjuncturală. Odată ce au văzut grămada mare, oamenii preşedintelui au declanşat ofensiva, păsându-le prea puţin de ce spune Constituţia, voinţa electoratului sau decizia juceătorilor de la Curtea Constituţională.
Pedeliştii nu au o problemă cu Mircea Geoană, eu au o obsesie, au o sarcină de serviciu. Vor să fie peste tot acasă, la toate butoanele, să facă din România moşia personală.
Prima încercare s-a sfârşit lamentabil. Dacă nu vor reuşi să îl schimbe pe Geoană în viitoarele 10 zile, atunci vor reuşi niciodată în acest mandat fără sprijinul cotarlelor din PSD. Legea, totuşi, nu-i o curvă pe care să o tăvăleşti prin aşternut şi apoi, după ce ţi-ai domolit hormonii să-i dai papucii pe uşa din dos.
Pedeliştii ştiu că sunt la un pas de a se face de căcat şi vor forţa nota. Singura lor posibilitatea de a-l schimba pe Mircea Geoană ar fi să cadă la pace cu limax-urile din PSD. În locul lui Geoană să fie numit un alt pesedist, care ulterior să se declare independent.

99% manele restul şpriţ de vară

Preşedintele Traian Băsescu a fost internat pentru câteva ore într-o rezervă la Spitalul Militar "Dr. Carol Davila", unde şi-a făcut câteva analize la 3 ani după operaţia la glanda tiroidă. Medicii susţin că preşedintele este sănătos tun. După analize, însoţit de soţia sa Maria, s-a deplasat la cel mai nou restaurant al giurgiuveanului Gino Iorgulescu, undeva în Piaţa 1 Mai. Un restaurant foarte "transparent". Preşedintelui i s-a rezervat o masă la fereastră. Să-l vadă poporul că este sănătos. La ieşire o jurnalistă l-a abordat, preocupată de starea de sănătate a Preşedintelui. Train Băsescu nu a scăpat ocazia de a plăti o poliţiă mogulilor prin intermediul reporteriţei, dând dovadă, nin nou că este lipsit de tact în prezenţa femeilor.

Primul pas pe ecuatorul blogosferei

Cei câţiva giurgiuveni care avem o oarece notorietate pe blogosferă ne-am întâlnit la Teatrul Valah să stabilim ce avem de făcut. Cu alte cuvinte cum să punem de un super blog unde treburile cetăţii să fie date peste cap cu furcile caudine. (...)

SICTIRELI m-a scutit de un efort. Nu am mai nimic de adăugat la ce a postat pe blogul http://sictireli.wordpress.com/2010/03/07/primul-pas-pe-ecuatorul-blogosferei/